joi, 1 ianuarie 2015

Urmeaza-ti Visele...sau cand Universul insista


17 iunie 2014. Fragment scurt de vis: gasesc de cumparat – si cumpar – o carte publicata in 1990, despre fiinte mitologice romanesti. Toate feminine. Erau foarte multe, insa tot ce-a ramas in memorie la trezire erau Sanziene, Vantoase, Fata Padurii.
Postez pe grupul de visatori pe care l-am creat pe facebook acum cativa ani: Romanian Dreaming Circle. Acum imi dau seama ca am uitat titlul – il pun acum, e simplu: Vis cu Sanziene. Primesc, ca de obicei, o gramada de insight-uri; de data asta, firesc, toate legate de Sanziene, plante de leac, feminitate și semnificatia sarbatorii in sine cu tot cu povestea ei – care tot timpul a fost, cumva, cu parfum de mister si magic. Primesc si mesaje de la visatoare cum ca tare nimerite ar fi niste poze in ii (de la Andreea) sau un fel de celebrare a Sanzienelor (de la Mariana). Da…asa e…insa simt cumva ca sunt obosita; parca as face ceva in sensul asta, si parca n-as face…sunt un pic obosita de ”a face”.
Mi-aduc insa aminte ca prin liceu am descoperit o carte de Vulcanescu in ceea ce priveste subiectul si il sun pe omul cu pricina – este un prieten de-al fratelui meu si DA, inca are cartea. Grozav, ma gandesc, hai ca tot am ”facut” ceva pentru a onora visul.
Descopar apoi ca la Muzeul Satului e ceva gen ”targ de Sanziene”…hai sa ma duc. Ma duc (ieri, duminica) si aflu ca se va tine chiar un soi de ceremonie de Sanziene. Fete cu coronite din flori de sanziene misuna pe-acolo – ”vreau si io o coronita ! Se poate ?” Nu prea se poate, ca si le-au pregatit pentru ceremonie, insa ma aleg totusi cu un fir si, victorioasa, ma intalnesc cu Mariana (visatoarea care voia celebrarea Sanzienelor). Ne bucuram, ne amuzam si ne asezam sa vedem ceremonia.
Parca suna telefonul ? A, mesaj. Mesaj de la Cristina: a sunat-o Andreea (visatoarea care voia poze in ii) sa mergem sa facem poze… de Sanziene. In ii, desigur. Unde ? Nu stiu, pe camp sub cer albastru…
Sufletul meu zambeste – care-va-sa-zica, Universul insista.
Si mergem. Suntem noua fete cucuiete, toate imbracate in ii. Gasim iaz si cer albastru si grau auriu si albastrele si soare si apus si sunet si vant si pamant si in departare, padure. Suntem ireal de frumoase – of, asta e cu lauda de sine :-) – dar chiar asa este, alta expresie mai potrivita nu gasesc… Intr-adevar, seara magica de miez de vara cu miros de grau copt si cer adanc pana-n suflet.
Ce urmeaza ? Nu stiu, si asta e bine. Stiu doar ca aceasta intamplare este un exemplu grozav de insiruire de sincronicitati si ca sentimentul pe care-l am este unul foarte bun. Stiu ca afara e vara si viata a explodat si ca in loc sa stau sa ma gandesc ce inseamna visul mai bine traiesc visul si invitatia lui.
Ce vreau sa spun ?
Expresia ”urmeaza-ti visele” are o aplicație practică, în primul și în primul rand. Asta este unul din marile secrete ale lumii viselor, ale lucrului cu vise, si una din marile invitatii în același timp; sa trecem dincolo de metafora, dincolo de simbol si interpretarea lui, sa intelegem ca nu e vorba (numai) despre asta ! Scriam la un moment dat intr-un post despre faptul ca se pot face interpretari ”psihologico-savante” la nesfarsit si ca uneori asta poate fi foarte seducator…in special pentru cel care face interpretarile savante :-) insa acest soi de analiza este de cele mai multe ori lipsit de substanta reala sau de vreun efect terapeutic in sine. Efectul terapeutic adevarat este cel simtit, trait; si asta se poate face doar prin conectarea – reala ! – la energia visului in sine, la trairea visului, la incorporarea acestei energii, in orice fel iti este accesibil, disponibil, la un anumit moment dat: scrie-l, picteaza-l, pune-l in versuri, danseaza-l, impartaseste-l, pune-l in act, pur si simplu – si vezi apoi care este AHA-ul, care este valoarea psihologica, care este mesajul, care este sensul, care este darul. Care sunt arhetipurile care vin sa te inspire, prin intermediul visului…
”Harta este înăuntrul visului”, cum spune Robert Moss – pentru ca ”visele sunt în primul rând călătorii, și cel mai bun mod de a primi darul unui vis este să reintri în teritoriul pe care îl dezvăluie. Asta e ceva foarte diferit de metodele de interpretare a visului care despică și fragmentează visele în fragmente simbolice și încearcă apoi să le explice unul câte unul.” (Robert Moss – ”Istoria Secreta a Visarii”).
Visul de fata este, desigur, si o invitatie la re-descoperirea sacrului din feminin – asa cum orice vis, dupa parerea mea, este o invitatie la re-descoperirea sacralitatii din viata: re-descoperirea Vietii din Viata.
Asadar…urmeaza-ti Visele. Incepe prin a le chema, usurel cu blandete – dar si cu incredere – apoi prin a le asculta, a le onora. Ia-ti visele si du-le afara, pe iarba, la soare si vezi ce-au sa-ti spuna.
www.drumulsprecentru.ro
(foto: Andreea Aron)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu